Desi cu un moral excelent, trupele romane au fost nevoite sa nu exploateze succesele obtinute in vara anului 1917 din cauza lipsei de coordonare militara cu trupele ruse, de care tactic erau flancate. In preajma revolutiei bolsevice, armata tarista era macinata de dezertari, anarhie si nesupunere fata de propriile comandamente.
Sublocotenentul Ioan Dimancescu este numit ofiter de legatura cu trupele rusesti, pentru a comunica in cadrul unor actiuni comune, dar si pentru a culege informatii legate de starea de spirit din tabara aliatilor nostri.
Sublocotenentul Ioan Dimancescu este numit ofiter de legatura cu trupele rusesti, pentru a comunica in cadrul unor actiuni comune, dar si pentru a culege informatii legate de starea de spirit din tabara aliatilor nostri.
8.XII.917
Sublocotenent Dimancescu,Domnul General a vazut raportul d-tale si l-a trimis la Corpul de Cavalerie si de aci la Armata. Vazand situatia grava a camarazilor ofiteri rusi, Dl. General spune sa le comunici in mod discret ca vor fi primiti la noi cand vor voi sa vie.
Te rog sa fii prudent, nu angaja nici o discutie cu soldatii rusi in care sa-i contrezi, fii cat se poate de rezervat. Acelas lucru recomanda-l si soldatilor romani ce ai cu tine. Ar fi bine cred pentru apararea ta personala sa mai iei un sergent si un soldat sub forma unor secretari etc. ca sa nu banuiasca ei nimic.
Comunica-mi de mai ai nevoie de ceva, tigari etc.
Maior Pleniceanu
(seful Statului Major - Divizia I Cavalerie)
La inceputul anului 1918 trupele romane trec Prutul si ocupa pozitii in Basarabia pentru a proteja populatia locala. Armata rusa, in retragere de pe front, crease dezordine si se dedase la acte de vandalism si teroare.
"Catre trupele Ruse
Se aduce la cunostinta unitatilor rusesti ca masurile luate de Comandamentul roman, nu au fost luate in scopul de a impiedica manifestarea credintelor politice rusesti de libertate, nici de a le opri si nici de a cauta sa 1e schimbe. Gresit s'a inteles de catre unele trupe rostul acestor masuri cari au dat prilej dusmanilor nostri comuni si rau voitorilor de a le talmaci altfel, pentru a face sa dispara buna prietenie ce intotdeauna a existat intre poporul roman si cel rus.
Aceste masuri s'au luat nu contra Armatei ruse sau credintelor ei, dar contra acelora care izolati sau in grupe terorizeaza populatia scotand'o afara din casa si o jefuesc de ultimele mijloace de existenta; contra acelora cari ocupand fara autorizare vagoanele, silesc pe functionarii cailor ferate sa puna trenurile in miscare in afara de orele fixate ; contra acelora cari se opun executiunei ordinelor date pentru a asigura cantonamentele, hrana sau transporturile pe anumite drumuri etc., in scopul de a se face totul in cele mai bune conditiuni posibile si cu deplina ordine.
Deopotriva de pagubitoare, atat poporului roman cat si armatei ruse ar fi nerespectarea masurilor ce s'au luat de oarece transporturile soldatilor rusi nu s'ar putea face decat pe jos, iar transporturile de hrana ar intarzia si face pe toti sa sufere.
Acesta fiind adevaratul scop al masurilor care s'au luat, Comandamentul roman este incredintat ca adevaratii ostasi vor intelege rostul lor si este convins ca singuri vor impedeca si pedepsi dupa cum merita din proprie initativa, pe acei cari ascunzandu-se sub haina de cinste a ostasului, s'au transformat in bande de ucigasi, jefuitori si turbuitori ai ordinei publice.
Nu luati in seama deci talmacirea pe care dusmanii vor sa o dea, si fiti incredintati ca totul s'a facut pentru asigurarea intereseler comune cari privesc deopotriva atat armata rusa cat si cea romana.
Comandantul Armatei I-a
General GRIGORESCU"
La 10 ianuarie se elibereaza Chisinaul si peste cateva zile se ia sub control tot teritoriul Basarabiei.
[manifest distribuit prin ofiterii de legatura la rusi]
"Catre trupele Ruse
Se aduce la cunostinta unitatilor rusesti ca masurile luate de Comandamentul roman, nu au fost luate in scopul de a impiedica manifestarea credintelor politice rusesti de libertate, nici de a le opri si nici de a cauta sa 1e schimbe. Gresit s'a inteles de catre unele trupe rostul acestor masuri cari au dat prilej dusmanilor nostri comuni si rau voitorilor de a le talmaci altfel, pentru a face sa dispara buna prietenie ce intotdeauna a existat intre poporul roman si cel rus.
Aceste masuri s'au luat nu contra Armatei ruse sau credintelor ei, dar contra acelora care izolati sau in grupe terorizeaza populatia scotand'o afara din casa si o jefuesc de ultimele mijloace de existenta; contra acelora cari ocupand fara autorizare vagoanele, silesc pe functionarii cailor ferate sa puna trenurile in miscare in afara de orele fixate ; contra acelora cari se opun executiunei ordinelor date pentru a asigura cantonamentele, hrana sau transporturile pe anumite drumuri etc., in scopul de a se face totul in cele mai bune conditiuni posibile si cu deplina ordine.
Deopotriva de pagubitoare, atat poporului roman cat si armatei ruse ar fi nerespectarea masurilor ce s'au luat de oarece transporturile soldatilor rusi nu s'ar putea face decat pe jos, iar transporturile de hrana ar intarzia si face pe toti sa sufere.
Acesta fiind adevaratul scop al masurilor care s'au luat, Comandamentul roman este incredintat ca adevaratii ostasi vor intelege rostul lor si este convins ca singuri vor impedeca si pedepsi dupa cum merita din proprie initativa, pe acei cari ascunzandu-se sub haina de cinste a ostasului, s'au transformat in bande de ucigasi, jefuitori si turbuitori ai ordinei publice.
Nu luati in seama deci talmacirea pe care dusmanii vor sa o dea, si fiti incredintati ca totul s'a facut pentru asigurarea intereseler comune cari privesc deopotriva atat armata rusa cat si cea romana.
Comandantul Armatei I-a
General GRIGORESCU"
In perioada care urmeaza incep incursiuni sovietice peste Nistru, la Soroca si Hotin (23 ianuarie - 1 februarie), soldate cu formarea unor “capete de pod”. Aceste pozitii sunt lichidate de trupele armatei romane dupa lupte grele.
Intr-una din aceste operatiuni, sublocotenentul Ioan Dimancescu este ranit grav (plagi multiple penetrante prin arme de foc) si este internat pentru doua luni si jumatate la spitalul din Iasi. (foto)
Dupa externare (foto sus) ramane cu unitatea sa la Balti.
[placuta de identificare in forma de cruce, continand numele unitatii - CIC=Compania 1 Ciclisti, DIC=Divizia I Cavalerie - si bataliile importante la care a luat parte slt. Ioan (Nelly) Dimancescu]
Prin lungi marsuri fortate si intrebuintarea rezervelor strategice, prin energii nebanuite si eroism, romanii au completat golurile lasate de marile unitati ruse, necedand teren.
Cand s-a constatat ca armata romana nu reprezenta decat un segment victorios intr-un front intreg cazut, Romania cere pace puterilor Centrale (28 februarie 1918). Dupa Pacea de la Brest-Litovsk dintre Puterile Centrale si Rusia Sovietica (27 martie 1918), Romania semneaza la randu-i preliminariile de la Buftea si Pacea de la Bucuresti (7 mai 1918).
Corpul expeditionar aliat (franco-englez) de la Salonic dupa ani de zile de pasivitate (trebuia sa actioneze inca din august 1916 ca o conditie a iesirii Romaniei din neutralitate si a intrarii in razboi alaturi de Antanta) porneste o ofensiva, spargand frontul si inaintand spre Sofia (12 septembrie 1918). Neintalnind rezistenta (armata maresalului Mackensen se retrasese), trupele aliate trec Dunarea si se indreapta spre Bucuresti spre a face joctiunea cu armata romana care tergiversase sistematic dezarmarea, desi ceruse pace. Pe 27 octombrie 1918, guvernul generalului Coanda da trupelor germane un ultimatum de parasire a teritorului romanesc (guvernul Margiloman demisionase).
Pe 29 octombrie 1918, la Compiegne, se semneaza armistitiul dintre reprezentantii puterilor centrale si Antanta, urmat de incetarea totala a operatiunilor primului razboi mondial.
Consiliul National Roman din Moldova consfiinteste unirea Bucovinei cu Romania la 15 noiembrie 1918. Sfatul Tarii de la Chisinau hotarase unirea Basarabiei cu Romania inca din 27 aprilie 1918.
La 1 decembrie 1918 are loc la Alba Iulia hotararea Marii Adunari Nationale cu participarea a peste 100,000 de romani veniti din toate tinuturile Transilvaniei si Banatului.
Pe 24 martie 1919, Ioan Dimancescu este convocat impreuna cu fratele sau de catre A.S.R. Principele Carol pentru parada de a doua zi.
La o trecere in revista a trupelor, Regele Ferdinand ii va felicita personal pe toti cei prezenti. Fratii Dimancescu vor fi decorati cu British Military Cross (Dimitrie) si British War Medal (Ioan).
(vezi si capitolul 17. Recunoasterea activitatii - distinctii militare)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu