Copilaria si adolescenta

pana in octombrie 1916

Ioan  Dimancescu s-a nascut pe 12 octombrie 1898 in familia lui Dumitru Dimancescu, functionar la Caile Ferate, sef de gara la Titu/Dimbovita.
Viitorul sau, ca de altfel si al celorlalti doi frati (Octavia si Dimitrie/Dimmy (1898)) urma sa fie puternic influentat de tot mai apropiata declansare a primului razboi mondial si de iesirea tarii din neutralitate, survenita in vara lui 1916.

Pentru a isi sustine mai bine copiii la scoli, familia Dimancescu se stabileste in capitala, locuind intr-o casa de pe Soseaua Cotroceni.

Ioan Dimancescu va absolvi cursul primar (1905-1909) la scoala de baieti nr.30 (tinand de Liceul Sfantul Sava).

Gimnaziul (1909-1913) il urmeaza la Liceul Sfantul Sava, iar ciclul superior la Liceul Mihai Viteazul incepand cu anul 1913.

Sub influenta prefacerilor din Occident si in mod special a celor din Anglia si Franta, are loc o emancipare a preocuparilor pentru modelarea tineretului prin patrunderea spiritului “Cercetasiei” si la noi in tara. In vara lui 1913 apar primele patrule de cercetasi:
-fratii Dimitrie/Dimmy si Ioan/Nelly Dimancescu, Sandel Bogdan, Ionel Andronescu si
-fratii Ion, Bebe, Emil si Vlad Berindei
Dimitrie Dimancescu il contacteaza pe capitanul Royet, initiatorul scoutismului francez.
In acelasi timp profesorul Murgoci initia crearea unei organizatii nationale pe principiile Scouting-ului, denumita Cercetasie la sugestia A.S.R. Principele Carol (Carol al II-lea de mai tarziu) .

Prima Legiune de cercetasi se organizeaza la Liceul Lazar, avandu-i ca membrii fondatori pe fratii Dimancescu, fratii Berindei, Sever Alexandrescu, Horia Babes, Radu Beller, Sandel Bogdan, Virgil Cherciu, fratii Costa-Foru (Nicu si Leon), Sandu Crivat, Alfred Dimolescu, Istrati, Lucescu, fratii Mortun (Badica si Bebe), Emil Nadejde, Ion C. Nestor, Raileanu, Gody Simionescu, Mihnea Socec, Ionel Taranu.

Membru fondator la nivel de structuri este considerat colonelul Grigore Berindei. Capitanul Samboteanu, locotenentul Samboteanu si locotenentul Panaitescu devin primii instructori de cercetasi, organizatori ai unor excursii duminicale disciplinate (deplasari cu trenul, documentari, atestari istorice, literare etc.).
Vladimir Ghidionescu tine la liceul Lazar prima conferinta despre Cercetasie.

Articolele "Primii Cercetasi" si "Istoricul Cercetasiei", publicate in anul 1930 in "Cercetasul" (Revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marii Legiuni) prezinta pe larg contextul infiintarii Cercetasiei in Romania.

Oameni politici, istorici si personalitati din cultura – Gh. Tatarescu, N. Lupu, N. Iorga, Ioan Simionescu, Simion Mehedinti, C. Istrati, Xenopol, Take Ionescu, Titu Maiorescu, Anghel Saligni, I.C. Bratianu, Vintila Bratianu si altii - se implica in sustinerea si promovarea Cercetasiei prin conferinte si articole.

Cercetasii (boy-scouts) au origini in Anglia, la inceputul secolului al XX-lea si sunt creatia generalului englez lord Robert Baden-Powell in anul 1907. In anul 1908, are loc la Londra prima intalnire internationala. Se stabileste “Legea Cercetasului”, care contine de o maniera concisa toti parametrii morali si etici ai comportamentului in toate imprejurarile vietii.

Cercetasia are un caracter net de amatorism si este apolitica prin definitie. Ea intareste organismul prin trairea in aer liber, in plina natura (excursii, tabere, concursuri) si face o cimentare a caracterelor sub aspect social si moral, aplicandu-se eminamente copiilor si tinerilor.

Structura organizatorica este omogena pe toata tara. O patrula este formata din 6 cercetasi (11-18 ani). Patrulele dintr-un liceu se organizeaza intr-o “centurie”.
Intr-un oras cu mai multe licee, forma organizatorica superioara este “cohorta”. Bucurestiul are cate o “cohorta” in fiecare sector al Capitalei (4 cohorte: galben, albastru, negru si verde). Toate cohortele din tara compun la un loc “Marea Legiune”.
Cercetasii mai mici (7-11 ani), denumiti si "pui de soimi", vor fi acceptati treptat, fara a avea propriile structuri independente. Abia in anul 1930 va fi aprobata organizarea lor in formatiuni distincte.
Salutul pentru cercetasi se face cu mana dreapta ridicata, avand trei degete alaturate (la soimi salutul se face cu doar doua degete alaturate).
(vezi organizare cercetasi)

Principii Carol si Nicolae se vor implica activ in dezvoltarea Cercetasiei, onorand prin prezenta lor festivitatile de depunere a juramantului si alte ocazii din viata organizatiei.

Pe 8 aprilie 1915, printr-un decret regal, Asociatia "Cercetasii Romaniei” este recunoscuta de parlament ca institutia oficiala, pastrandu-si insa caracterul facultativ.

Parcurgand jurnalul de cercetas al lui Ioan Dimancescu remarcam descrieri de activitati, presarate cu ilustratii reprezentand monumente istorice, manastiri sau edificii publice, dar si portrete de cercetasi. Linia urmata este o impletire a elementului analitic cu un simt al umorului dublat pe alocuri si de autoironie.
Pe 25 ianuarie 1915 depune juramantul de cercetas in cadrul unei festivitati la care a asistat si A.S.R. Principele Carol.

In primavara lui 1916, pe 9 mai (cu o zi inainte de defilarea de 10 Mai), tatal fratilor Dimancescu se stinge din viata.
“In aceasta zi am pierdut pe bunul si scumpul meu tata care a stiut sa ma conduca pe cai bune prin munca lui neobosita” isi nota Ioan Dimancescu in jurnalul sau de cercetas.

Intre timp, fratele sau mai mare, Dimitrie, se inrolase ca voluntar in Regimentul de Vanatori, fiind mai apoi transferat la Compania 1 de Ciclisti din cadrul Diviziei I de Cavalerie.
Sora lor, Octavia, este studenta in ultimul an la Facultatea de Medicina.

(foto/1916: Dimitrie, Ioan, Octavia si Elena Dimancescu)

2 comentarii:

  1. Ei, foarte bine, felicitari si multumiri pentru efortul de a ne impartasii si noua din acest izvor de nostalgie!

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc de aprecieri! am fost foarte bucuros cand am savurat pe boreal2007 "picaturile de nostalgie" licoroase si tonifiante in acelasi timp!

    RăspundețiȘtergere

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide