Dezvoltarea sportului in cadrul structurilor militare

1919-1938

In primii ani de dupa razboi (1919-1922), in cadrul conducerii armatei romane se distinge un efort sustinut pentru formarea de specialisti, organizatii si institutii preocupate de rolul educatiei fizice in formarea unei armate competitive (in particular) si unui tineret sanatos (in general).

Cele trei figuri remarcabile ale constructiei cadrului pentru desfasurarea activitatilor sportive sunt ofiterii Virgil Badulescu, Alexandru Manolescu si Emil Palangeanu. Trebuie remarcat ca toti trei au contribuit la formarea si continuitatea unor traditii si discipline militare, la liceul de elite nationale Nicolae Filipescu / Manastirea Dealu, de langa Targoviste.

Avansat locotenent la 1 octombrie 1919, Ioan Dimancescu isi continua cariera militara fiind trecut dupa mai multe stagii de instruire, din garnizoana Bistrita - pentru stagii de instruire - in garnizoana Batalionului 1 Vanatori de Munte Sinaia, unde activeaza mai departe si ca instructor militar de ski.


La invitatia Reginei Maria, organizatia YMCA isi deschide in anul 1919 o filiala in Romania.

Intre anii 1919-1923, se desfasoara programe intensive in centrul carora se situeaza trupele de vanatori de munte, considerate elita armatei romane. Dintre acestea programe amintim:
  • Cursul Companiei de Recruti a Regimentului Vanatori de Munte (Bistrita Nasaud, 1919-1920)
  • Cursul de educatie fizica (scoala de vara) pentru formarea instructorilor repartizati Caselor Ostasesti, sustinut de lt. col. Virgil Badulescu si desfasurat cu concursul societatii YMCA si al Regimentului 1 Vanatori de Munte (Brasov, august 1920)
  • Cursul de instructori de ski (15 ofiteri, 42 ostasi trupa) (iarna 1920-1921)
  • Aplicatie pe munte, Brasov-Poiana Schuller, Muntele Schuller (1804m), Valea Timisului, Predeal, Brasov, cu participarea Regimentul 1 Vanatori de Munte (15 ofiteri si 30 elevi de la scoala militara) (august 1921)
  • Cursul de Alpinism tehnic si aplicat (Brasov, octombrie 1921)

In anul 1921, lt. col. Virgil Badulescu, seful Biroului Educatiei Fizice din cadrul Marelui Stat Major, il trimite pe mr. Emil Palangeanu la o specializare in Suedia, la Stockholm, la Institutul Regal Central de Gimnastica (acelasi institut fusese absolvit de V. Badulescu si cpt. Justin Marinescu inainte de razboi, intre anii 1910-1913).
Astfel s-a reinnodat o traditie intrerupta de razboi, aceea de specializare a ofiterilor romani la institute internationale de prestigiu.
Alti ofiteri recomandati vor pleca cu burse in SUA, Italia, Franta si Elvetia.

In anul 1923 existau 24 de Case Ostasesti care functionau in cadrul armatei ca nuclee pentru stimularea practicarii exercitiilor fizice (gimnastica sportiva) si a jocurilor sportive moderne, elemente preluate din cadrul metodicii YMCA. (prof. dr. Nicu Alexe si colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, 2002)

In anul 1922 iau fiinta ONEF (Oficiul National pentru Educatie Fizica) si INEF (Institutul National pentru Educatie Fizica). Primul rector al INEF-ului este lt. col. Virgil Badulescu.
Ministerul de Razboi a sprijinit ONEF, aproband mutarea lt. col. V. Badulescu si a mr. E. Palangeanu, precum si a altor ofiteri mai tineri in efectivele care au format corpul didactic de baza al INEF.






(foto: insigna ONEF + medalii (f/v) ONEF seniori si juniori - colectia Dimancescu si 
insigna Amicii ONEF - colectia Muzeului Militar National, 
gravor Huguenin, Le Locle/Elvetia)

O serie de ofiteri recomandati pleaca cu burse in strainatate, revenind in tara pentru a activa ca promotori ai sportului si educatiei fizice in perioada interbelica: mr. Al. Savulescu in Italia, mr. P. Lazar in Franta, Elvetia si Australia, cpt. C. A. Botez si cpt. I. Dimancescu in Statele Unite, dr. Fl. Covaci Ulmeanu in Franta si in Germania.

Intre anii 1922-1929, in cadrul INEF-ului functiona o sectie militara care se va transforma in anul 1929 in Institutul Militar pentru Educatie Fizica (IMEF), la conducerea caruia va fi numit lt. col. Emil Palangeanu.

(foto: insigna IMEF - colectia Dimancescu si insigna Atlet Militar Complet - colectia Muzeului Militar National)

Ioan Dimancescu s-a numarat printre ofiterii detasati in cadrul INEF-ului si mai tarziu in cadrul IMEF-ului.

(foto: instructorii si cursantii IMEF, promotia 1929 -30)


In anul 1923 la initiativa lt. col. Virgil Badulescu apare revista "Educatiia Fizica", buletinul Oficiului National de Educatie Fizica.


Ioan Dimancescu publica articole legate de popularizarea turismului, alpinismului si a sporturilor de iarna si coordoneaza revista, ca redactor sef.

[Muntele ca factor de intarire fizica si morala, lt. Ioan Dem. Dimancescu, Buletinul Educatiei Fizice nr.10, ianuarie 1924]


Pe plan extern, Romania participa la Serbarile Scolilor Militare de la Belgrad (1930) si Praga (1932)


Demarata in 1924, participarea Romaniei la concursuri militare internationale de ski se incununeaza in anul 1934 printr-un dublu succes: de organizare (cu aportul nemijlocit al ofiterilor de la IMEF) si sportiv, Romania clasandu-se pe primul loc, in fata Iugoslaviei, Poloniei si Cehoslovaciei.


(foto: cpt. Ioan Dimancescu prezentand un raport din partea organizatorilor catre gen. Virgil Badulescu (dr) si lt-col. adj. regal Emil Palangeanu (stg); in spate: cpt. Constantin Medeleanu – comandantul echipei Romaniei)

In seara de dupa intreceri, petrecuta la Cercul Militar din Bucuresti, meniul se “asorta” cu multa camaraderie intre toti cei implicati in victorie: sportivi, antrenori si organizatori.


Reflectarea evenimentului in presa vremii:
Dimineata, 13 februarie 1934
Gazeta Sporturilor 16 februarie 1934

Concursurile patrulelor militare (precursoarele echipelor civile din competiile de biatlon de dupa razboi) aveau loc pe un traseu de ski fond, proba de tragere cu arma desfasurandu-se la parcurgerea a 2/3 din distanta.




(foto: medalii si placheta competitii patrule militare - colectia Dimancescu
gravor Huguenin, Le Locle/Elvetia si R. Fassler)

Competitiile de patrule vor fi intrerupte de razboi.

Pe perioada 1934-1938, Ioan Dimancescu il va suplini in anumite perioade pe gen. Emil Palangeanu (aghiotant regal in acelasi timp) la catedra de educatie fizica de la “clasa” Marelui Voievod Mihai (care de la o singura patrula/cuib ajunsese la doua, respectiv la 12 elevi, avand apartenente sociale diferite).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu