
Ioan (Nelly) Dimancescu s-a nascut pe 12 octombrie 1898 in familia lui Dumitru Dimancescu, functionar la Caile Ferate, seful de gara din Titu/Dimbovita.
Viitorul sau (ca de altfel si al celorlalti doi frati (Octavia (1896) si Dimitrie/Dimmy (1898)) urma sa fie puternic influentat de tot mai apropiata declansare a primului razboi mondial si de iesirea tarii din neutralitate, survenita in 1916.
Pentru a isi sustine mai bine copiii la scoli, familia Dimancescu se stabileste in capitala, locuind intr-o casa de pe Soseaua Cotroceni.
Nelly Dimancescu va absolvi cursul primar (1905-1909) la scoala de baieti nr.30 (tinand de Liceul Sfantul Sava).

Gimnaziul (1909-1913) il urmeaza la Liceul Sfantul Sava, iar ciclul superior la Liceul Mihai Viteazul incepand cu anul 1913.

Sub influenta prefacerilor din Occident si in mod special a celor din Anglia si Franta, are loc o emancipare a preocuparilor pentru modelarea tineretului sub aspect social, moral, national si fizic, prin patrunderea spiritului “
Cercetasiei” si la noi in tara. In vara lui 1913 apar primele patrule de cercetasi:
-fratii Dimmy si Nelly Dimancescu, Sandel Bogdan, Ionel Andronescu si
-fratii Ion, Bebe, Emil si Vlad Berindei

Dimmy Dimancescu il contacteaza pe capitanul Royet, initiatorul scoutismului francez.
In acelasi timp, profesorul Murgoci initia crearea unei organizatii nationale pe principiile Scouting-ului, denumita Cercetasie la sugestia A.S.R. Principele Carol (
Carol al II-lea de mai tarziu) .
Prima Legiune de cercetasi se organizeaza la Liceul Lazar, avandu-i ca membrii fondatori pe fratii Dimancescu, fratii Berindei, Sever Alexandrescu, Horia Babes, Radu Beller, Sandel Bogdan, Virgil Cherciu, fratii Costa-Foru (Nicu si Leon), Sandu Crivat, Alfred Dimolescu, Istrati, Lucescu, fratii Mortun (Badica si Bebe), Emil Nadejde, Ion C. Nestor, Raileanu, Gody Simionescu, Mihnea Socec, Ionel Taranu.
Membru fondator la nivel de structuri este considerat colonelul Grigore Berindei. Capitanul Simboteanu, locotenentul Simboteanu si locotenentul Panaitescu devin primii instructori de cercetasi, organizatori ai unor excursii duminicale disciplinate (deplasari cu trenul, documentari, atestari istorice, literare etc.).
Vladimir Ghidionescu tine prima conferinta despre Cercetasie.
Articolele "
Primii Cercetasi" si "
Istoricul Cercetasiei", publicate in anul 1930 in "Cercetasul" (Revista Cercetasilor Romaniei, Organ Oficial al Comandamentului Marii Legiuni) prezinta pe larg contextul infiintarii Cercetasiei in Romania.

Oameni politici, istorici si personalitati din cultura – Gh. Tatarescu, N. Lupu, N. Iorga, Ioan Simionescu, Simion Mehedinti, C. Istrati, Xenopol, Take Ionescu, Titu Maiorescu, Anghel Saligni, I.C. Bratianu, Vintila Bratianu si altii - se implica in sustinerea si promovarea Cercetasiei prin conferinte si articole.
Cercetasii (scouts) au origini in Anglia, la inceputul secolului al XX-lea si sunt creatia generalului englez lord
Baden-Powell in anul 1907. In anul 1908, are loc la Londra prima intalnire internationala. Se stabileste “Legea Cercetasului”, care contine de o maniera concisa toti parametrii morali si etici ai comportamentului in toate imprejurarile vietii.
Cercetasia are un caracter net de amatorism si este apolitica prin definitie. Ea intareste organismul prin trairea in aer liber, in plina natura (excursii, tabere, concursuri) si face o cimentare a caracterelor sub aspect social si moral – aplicandu-se eminamente copiilor si tinerilor.
Structura organizatorica este omogena pe toata tara. Activitatea “puilor de soim” (7-11 ani) la scolile primare se duce la nivelul unui “stol”, fiind sub coordonarea unui invatator. La nivelul unui liceu, activitatea cercetaseasca se face ca unitate organizatorica intr-o “centurie” (11-18 ani). In structura unui “stol” sau “centurii”, intra mai multe patrule cercetasesti, alcatuite din sase componenti. Intr-un oras cu mai multe licee, forma organizatorica superioara este “cohorta”. Bucurestiul are cate o “cohorta” in fiecare sector al Capitalei (4 cohorte: galben, albastru, negru si verde). Toate cohortele din tara compun la un loc “Marea Legiune”.
Salutul pentru puii de soim este mana dreapta ridicata cu doua degete alaturate. Pentru tinerii cercetasi salutul se face cu mana dreapta avand trei degete alaturate.
A.S.R. Principii Carol si Nicolae se vor implica activ in dezvoltarea Cercetasiei, onorand prin prezenta lor festivitatile de depunere a juramantului si alte ocazii din viata organizatiei.

Parcurgand
jurnalul de cercetas al lui Nelly Dimancescu se remarca o sensibilitate ramasa neexploatata, cu ilustratii reprezentand monumente istorice, castele, manastiri sau edificii publice. Tanarul cercetas da dovada de un deosebit simt al proportiilor, al perspectivei si al luminozitatii in care intervin, accentuat de fiecare data, elementul analitic si disciplina amanuntului aplicate riguros la elementele arhitectonice.
Trebuie subliniat ca “Asociatia Cercetasii Romaniei”, cum era cunoscuta in acea faza din pragul primului razboi mondial, devine printr-un decret regal institutia oficiala, pastrandu-si insa caracterul facultativ.

In primavara lui 1916, pe 9 mai (cu o zi inainte de defilarea de 10 Mai), tatal fratilor Dimancescu se stinge din viata.

“In aceasta zi am pierdut pe bunul si scumpul meu tata care a stiut sa ma conduca pe cai bune prin munca lui neobosita” isi nota Nelly Dimancescu in jurnalul sau de cercetas.
Intre timp, fratele sau mai mare, Dimmy, se inroleaza ca voluntar in Regimentul de Vanatori fiind mai apoi transferat la Compania 1 de Ciclisti din cadrul Diviziei I de Cavalerie.
Sora lui Nelly, Octavia, este studenta in ultimul an la Facultatea de Medicina.
(foto/1916: Dimmy, Nelly, Octavia si Elena Dimancescu)