Se afișează postările cu eticheta principesa Ileana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta principesa Ileana. Afișați toate postările

Sporturi de iarna. Clubul Sportiv Peles. Federatia Romana de Ski

1923-1945

Debutul oficial al schiul are loc in competitii organizate de catre Comisia Sporturilor de Iarna din cadrul Federatiei Societatilor Sportive din Romania (FSSR), infiintata in anul 1912. Primul campionat national are loc in anul 1921.


In anul 1923, la initiativa locotenentului de vanatori de munte Ioan Dem. Dimancescu (comandant de Centurie de Cercetasi in Sinaia), a lui Decebal Mateescu, a fratilor Pascu si a lui Toma Calista, precum si cu sprijinul primarului orasului Sinaia (George Matheescu), al Batalionului 1 de Vanatori de Munte Sinaia si al Castelului Peles ia fiinta Clubul Sportiv Peles. Asociatia avea sectii de ski, saniute si bob, oferind un cadru organizat de valorificare si formare prin sport a tineretul din zona.



Pe langa functia de presedinte, Ioan Dimancescu activa si ca instructor sportiv. Clubul il avea ca presedinte de onoare pe principele Nicolae (fratele principelui Carol/regelui Carol al II-lea si al Principesei Ileana), familia regala implicandu-se direct in practicarea, popularizarea si sustinerea dezvoltarii sporturilor de iarna.

sosire la un concurs de ski


poza de grup la finalul unei zile de concursuri, cu Principelel Nicolae in centru

 Principesa Ileana pe skiuri la o actiune de promovare a clubului
impreuna cu lt-col. Emil Palangeanu si cpt. Ioan Dimancescu


Referinte Clubul Peles:

Initiativele si calendarul sportiv al Clubului Peles s-au impletit cu activitatile din cadrul FSSR.

Selectie evenimente:
-Campionatele Romaniei de bobsleigh, ski si saniuta - 3-6 februarie 1924, Ilustratia saptamanala, februarie 1924; intrecerile au fost conduse de un comitet prezidat de maiorul Emil Palangeanu, proaspat intors de la bursa din Suedia.
(dedicatie primita de la autorul articolului: “Lui Nelly Dimancescu, inchinare umila pentru ceea ce a realizat in Cercul Peles, autorul (Florin Dacu), Bucuresti, 19 Martie 1924”)


-Campionatului National de ski al Romaniei, Sinaia - 10, 12, 13 februarie 1927
Presedinte era T. Rosetti Solescu, iar comitetul de organizare era format din: Capitanul Dimancescu, Capitanul Medeleanu, Walter Muston, Otto Nedoma, Capitan Ilie Radu si Viktor Zeidner.


Ce implica organizarea unui concurs pentru mai multe sporturi de iarna (ski, bobsleigh, saniute, ski-kjornig, skeleton), categorii de varsta (domni, doamne, juniori si copii) si participare (locala, militara, internationala) putem sa aflam din programul oficial al concursurilor de iarna, 30 ianuarie - 3 februarie 1929.


Printre dedicatii, si semnaturile lui Walter Muston (casatorit cu Carola fata lui József Ungarth) si a fiicei sale, Wendy Muston. Hotelul Ungarth si vila Wendy apartineau familiei Ungarth-Muston.


La vila se faceau inscrierile, tragerile la sorti pentru participanti si premierile, in timp ce hotelul era “cel mai prielnic si confortabil pentru sportivi si prietenii lor” (vezi afis).

La 15 februarie 1930 se face trecerea de la FSSR la Uniunea Federatiilor Sportive din Romania (UFSR), in cadrul careia fiecare federatie avea personalitate juridica. In cadrul UFSR activau Federatia Romana a Sporturilor de Iarna (FRSI) si nou infiintata Federatie de Ski (1931) - presedinte fiind Theodor Rosetti-Solescu.



In toamna lui 1940, dupa abdicarea regelui Carol al II-lea si preluarea puterii de catre guvernul Antonescu, se desfiinteaza UFSR si se constituie Organizarea Sportului Romanesc (OSR), care functioneaza cu dificultate in conditiile de razboi.


In toamna lui 1944 se desfiinteaza OSR si se reinfiinteaza UFSR, care va dubla o scurta perioada de timp (pana pe 7 martie 1946) pe nou infiintata Organizatie a Sportului Popular (OSP).

Imbinand activitatea de comandant instructor cu cea de organizator si activand pe coordonatele INEF/IMEF si federatie, Dimancescu este ales vice-presedinte al F.R. Ski in anul 1940.



Intre anii 1942 si 1945 este presedintele federatiei.


(vezi si Ordin de zi pe Sportul Romanesc, OSR - Federatia Romana de Ski, 16 octombrie 1943, semnat in calitate de presedinte al FRS)

Instructor sef si presedinte al comisiei tehnice era mai vechiul camarad, col. Constantin Medeleanu, seful catedrei de Ski din cadrul IMEF-ului. Manual sau din 1942 (Skiul - metdoda de invatamant) oferea baza metodicii de predare catre instructorii militari si catre cei din cadrul federatiei.

Din cuprinsul Anuarului Sportului Romanesc - 1943, editat de OSR:
Popularizarea Skiului, Realizarile Federatiei Romane de Ski, Organigrama federatiei, Campionatele Nationale de Ski 1943 si Cupa Bucegilor



O prioritate a federatiei devine popularizarea schiului "in randurile tineretului muncitoresc, scolar, universitar, premilitar si extrascolar".


Schiul devine una dintre disciplinele care trebuiesc stapanite de un "Sportiv Complet".



Din cadrul structurilor federatiei Dimancescu a sprijinit  activitatea asociatiilor "Amicii Predealului" (1934-1940) si "Ski Club Bucuresti" (1936-1944), al caror membru a si fost. 



Initiat inainte de primul razboi mondial in tainele muntelui de catre Niculae Bogdan (“Naluca Muntilor” sau “Mos Naluca”), a fost membru al asociatiilor "Hanul Drumetilor" (1921-1926)


si "Turing Clubul Romaniei" (1926-1947)
(vezi si Anuarul Bucegilor, Sinaia, Editura Sectiei Alpine a Bucegilor, 1927)



In articolele publicate in presa a comparat muntele cu un „izvor de viata noua” la indemana oricui. Pentru a fi descoperit, in primul rand prin „plimbari si turism de munte”, iar mai apoi prin activitati realizate intr-un cadru organizat (alpinism si sporturi de iarna).
-cpt. Ioan Dimancescu - INEF, Muntele ca factor de intarire fizica si morala (serie de articole), Gazeta Sporturilor, ianuarie-februarie 1926
-cpt. Ioan Dimancescu, Parcurile naturale din munte ca centre de recreatie, Viator - revista ACF, 1933

(foto: drumeti in Bucegi, cabana Bolboci - Bucegi)

Manuale de ski:



-Principele Nicolae, Manual de Ski - Tehnica alpina pentru toti, Institutul de Arte Grafice "Marvan", S.A.R. - Bucuresti, 1940
-Lt.-Col. Constantin Medeleanu, Skiul - Metoda de invatamant, Tipografia "Lupta" - N. Stroila, Bucuresti, 1942


vezi si:
Alin Dimancescu, Sporturi de iarna la Sinaia, Clubul Sportiv "Peles", revista ASTRA, 2012


Familia

La sfarsitul anului 1927, Ioan Dimancescu  o intalneste pe Alice Grunau,  fiica profesorului universitar Paul Adolf Grunau, pionier al silviculturii in tara noastra, nepotul dr. Georg von Grunau, primul comandant (1831-1838) al Spitalului Ostirii, Spitalul Militar Central de mai tarziu.

Cununia a avut loc la data de 26 februarie 1928. Serviciul religios s-a desfasurat la capela din curtea Palatului Cotroceni. 
Nasa a fost Principesa Ileana, care il cunostea pe Ioan Dimanacescu de la activitatile sportive desfasurate de Clubul Peles Sinaia si pe Alice Gunau de la activitatile ACF-ului (Asociatia Crestina a Femeilor, echivalentul local al YWCA).
Nas a fost cpt. cavalerie Radu Grunau, fratele miresei.

foto: Mirii, urmati de nasi, se indreapta spre capela pentru oficierea slujbei religioase. Mirele poarta la sold sabia si intr-o mana palaria de VM,  iar nasul are in mana stanga coiful metalic de cavalerist; ambii au tinuta de gala

foto: mireasa, langa tatal sau, prof. univ. Paul Grunau, executand salutul "Servesc" al membrelor ACF

foto: mirii si nasii sunt inconjurati de prieteni si prietene, aceastea din urma fiind in majoritate membre A.C.F; se poate remarca ca insasi Principesa Ileana (aflata in stanga miresei) purta uniforma si bereta organizatiei, al carei simbol era triunghiul albastru

extras din Realitatea Ilustrata, nr. 9, 18 martie 1928

Ioan si Alice au avut doi copii: Radu Mihai (1929-2017) si Sanda Teodora (1934-2015), ambii botezati de Principesa Ileana.

foto: botez Radu Mihai Dimancescu

foto: Ioan si Alice Dimancescu impreuna cu cei 2 copii - Radu Mihai si Sanda Teodora - la Balcic, in colonia Asociatiei Crestine a Femeilor, 1937


vezi si memoriile fiului - Radu Mihai Dimancescu:
Amintirile mele intre Bonaparte si Domeniilor
Balcicul şi Branul copilăriei mele

Activitatea de organizare a Cercetasiei

1919-1937

La 8 Aprilie 1915 (data la care "Razboiul cel Mare" incepuse) Asociatia “Cercetasii Romaniei” era recunoscuta ca “persoana morala si juridica” de catre Corpurile Legiuitoare. Romania era inca in neutralitate. Principele Carol fusese numit Comandant al Marii Legiuni, conducerea asociatiei fiind realizata de catre Marele Sfat. Intrarea Romaniei alaturi de Antanta a prilejuit integrarea miscarii cercetasesti in efortul de razboi (1916-1918) prin Corpul Cercetasilor de razboi.

Imediat dupa razboi (1919-1923), pe fondul unei lipse de cadre de conducere, se refac structurile organizatiilor cercetasesti. Din anul 1920 (activand ca locotenent in cadrul Batalionului 1 de Vanatori de Munte / Sinaia) Ioan Dimancescu este comandant de Centurie in Cohorta Sinaia, perioada in care va porni demersurile pentru infiintarea Clubului Sportiv Peles.


Intors in tara dupa absolvirea studiilor de educatie fizica la Springfield (1926), capitanul Ioan Dimancescu se implica in activitatile de organizare si reprezentare a cercetasiei, fiind seful cohortei I Galben din Bucuresti si mai apoi comandantul Legiunii Pastorul Bucur.


Incepand cu anul 1928 Cercetasia este structurata ca directie a ONEF.
Marii animatori ai Miscarii Cercetasiei din Romania numara in randul lor pe generalul Condeescu, Simion Mehedinti, Constantin Chiritescu, Emanoil Bucuta, colonelul Ulisse Samboteanu, capitanul Teofil Sidorovici.
In anul 1929 principele Nicolae devine comandantul Marii Legiuni a Cercetasilor Romaniei si organizatia cunoaste un nou avant.


In timpul verii, tara este impanzita de tabere cercetasesti la mare sau munte (foto: tabara cercetaseasca la Sinaia - 1929).



Ioan Dimancescu face parte din delegatia care reprezinta Romania la a treia Jamboree internationala (Arrowe Park, Birkenhead/Marea Britanie, 30 iulie - 22 august 1929). La eveniment participa 50,000 de cercetasi din 43 de tari, fiind considerat cea mai mare intrunire cercetaseasca din istorie.

(foto: delegatia Romaniei alaturi de lord Baden-Powell)

Participa la cursuri si conferinte cercetasesti tinute pe Gilwell Park, devenit baza programelor de training pentru instructorii cercetasi. Numele domeniului este inclus de Lord Baden-Powell in titulatura sa nobiliara incepand cu anul 1929, cand este inobilat de regele George al V-lea ca "1st Baron Baden-Powell of Gilwell”.


In urma unui raport detaliat legat de a treia jamboree internationala (prezentat de catre lt. col. Ulisse Samboteanu - directorul Cercetasiei - la Congresul general al Cercetasilor, Arenele Romane, Bucuresti, 23-27 Aprilie 1930), principele Nicolae (comandantul Marii Legiuni) ia hotararea de a se organiza jamboree nationale din doi in doi ani.
Acestea se vor tine la Piatra Neamt (1930), Sibiu (1932), Mamaia (1934) si Brasov (1936).



La Sibiu (recordul de participare) sunt prezenti peste 2.500 de cercetasi, cazati in 1.500 de corturi, reprezentand organizatii nationale si internationale.

(foto: festivitatea de premiere de la sfarsitul manifestarilor
Jamboreei de la Sibiu – 1932)

Cu ocazia Jamboreelor de la Sibiu, Mamaia si Brasov s-au pus in circulatie serii de marci postale comemorative.


Delegati ai cercetasilor nostri pleaca la jamboreele internationale gazduite de tarile Antantei (Anglia, SUA, Franta, Cehoslovacia, Italia, Canada).

Alaturi de Principesa Ileana si Nissa Camaresescu, Ioan Dimancescu este cooptat in comitetul restrans care va pune bazele Organizatiei Cercetasele Romaniei la 18 ianuarie 1930.


In plin context de emancipare a conditiei femeii in societate, Cercetasii Romaniei vor sprijini si integra eforturile Asociatiei Crestine a Femeilor (ACF, filiala locala a YWCA) in diverse actiuni si manifestari (concursuri, parade sportive etc.).



De-a lungul activitatii sale, Ioan Dimancescu a fost un neobosit promotor al cercetasiei, implicand asociatia in activitatile sportive
[Sporturile de iarna la Sinaia, Universul, 8 ianuarie 1924]
[Concursurile cercetasilor la Predeal, Dimineata, 7 ianuarie 1934]
si sustinand legatura dintre cercetasie si educatia fizica
[cpt. Ioan Dem. Dimancescu, Despre Cercetasie, Gazeta Sporturilor, Sambata 12 Aprilie 1930]

A fost prezent la diverse conferinte si seminarii
[Prelegerile Asociatiunii Zarnesti, consemnate de Gazeta Transilvaniei (1922?, tema: Cercetasia, in legatura cu proiectul infiintarii unei cohorte la Zarnesti]
[Cercetasul – activitatea si rolul lui, Cpt. Dimancescu, 10 aprilie 1932, Scoala Comerciala Carol I]
si a colaborat cu revista Cercetasul dupa relansarea din anul 1930.
Eforturile sale au fost apreciate constant de catre comandamentul Marii Legiuni.




In 1934 Cercetasia trece la Oficiul de Educatie al Tineretului Roman (OETR).
Un an mai tarziu maiorul Ioan Dimancescu primeste Virtutea Cercetaseasca pentru "activitate cercetaseasca deosebita".


  • vezi secvente video de arhiva de la jamboree nationale interbelice (Sibiu/1932, Mamaia/1934 si Breaza/1935)



vezi si:
Alin Dimancescu, Contributia ofiterilor din armata romana la dezvoltarea cercetasiei, Document - Buletinul Arhivelor Militare Romane, 2013